Sfintenia se masoara in lacrimi de pocainta si smerenie adanca

Ce este sfinţenia? Plangerea pacatelor zi si noapte, pana la curatia inimii ! Cel curat cu inima dobandeste Harul Domnului. Harul te ajuta sa dobandesti putere in toate ispitele. Ispitele duc la smerenie. Smerenia aduce si mai mult Har. Iar si mai mult Har te sfinteste si rabzi toate cu dragoste.

Rabdarea ispitelor , a durerilor, a necazurilor fara de cartire duce la dobandirea smereniei, fara de care suntem lipsiti de Har. Crestinul care intelege ca toate cate vin asupra lui sunt cu ingaduinta Domnului spre mantuirea sa- este un crestin ce a dobandit luminarea mintii. Un asemenea om va face tot ce-i sta in putinta sa talmaceasca de ce Domnul ii ingaduie sa i se intample acestea, in in momentul in care va  intelege ca ispitele ii va arata nemernicia si tacalosia inimii- este un crestin ce cu adevarat doreste si e pe calea cea buna a mantuirii.

Daca insa va rabda in ispite, conform cu sfaturile Sfintilor Parinti, ( adica smerit le va primi) , atunci si acestea vor lua sfarsit, iar daca omul va carti si se va impotrivi, atunci este in eroare si necazurile vor fi prelungite. Si toate acestea spre binele nostru, spre smerirea si sfintirea sufletului.

Ce ne ajuta in dobandirea puterii de a rabda in ispite ? Lacrimile de pocainta, rugaciunea lui Iisus si milostenia. Grea de tot este milostenia, caci fara de aceasta orice efort al nostru este in desert, caci fara de dragoste fata de aproapele nu exista mantuire. Dragostea fata de aproapele este chiar masura dragostei fata de Iisus Hristos. 

Fericit este omul care face zilnic milostenie, caci cu viteza luminii il apropie de Harul Domnului. Milostenia nu inseamna sa dai un leu sau o paine odata in zi, ci inseamna sa contribui cu inima ta la durerea celuilalt, fiindu-i aproape celui in necaz, sustinandu-l si financiar, si prin rugaciune ( si lacrimi  de mila inaltate catre Domnul ), si prin asistenta morala si absolut tot ce inseamna mila si dragoste.